nr. 179 (iunie - iulie 2019) pusculita

Conturi bancare blocate de ANAF, o încălcare flagrantă a drepturilor cetățenilor

În luna februarie, în editorialul “Mediul de afaceri privat, sclav pe plantaţie va fi controlat ca la carte de ANAF!”, am tras un semnal de alarmă privind măsurile abuzive ale ANAF.  Modificările succesive ale legislaţiei fiscale, efectuate şi de mai multe ori într-un singur an, coroborate cu imposibilitatea contribuabililor de a efectua plăţile online, au dus la blocarea a milioane de conturi bancare.

Guvernul promitea la începutul anului o serie măsuri menite să contribuie la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi ca urmare a acestei declaraţii oficiale,  ANAF a început să trimită, mai cu spor, decizii de impunere pentru CASS – contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferentă perioadei  2014- 2017. Ca urmare a recalculărilor făcute, avalanşa popririlor a pornit tăvălugul blocării conturilor  bancare de către Fisc.

Una dintre dintre cele mai mari bănci din România, BRD Societe a anunţat recent că ANAF-ul a blocat o treime din conturile deschise în cadrul instituţiei. Un număr total de 700.000 de cereri de popriri, aferente a circa 2,3 milioane de clienţi, au fost trimise până la această dată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Lor li se mai adaugă încă 250.000 cereri de poprire de la executorii judecătoreşti.

Problema popririlor a iscat discuţii aprinse în cadrul dezbaterilor din Senat, reclamându-se nu numai blocarea conturilor ci şi dificultatea cu care se ridică aceste popriri. Ca o anormalitate, ANAF a blocat toate conturile debitorului, pentru aceeaşi datorie. Astfel, pentru o datorie de 10.000 de lei s-au  blocat 10 conturi cu câte 30.000 de lei cont fiecare, în loc să blocheze doar suma reprezentând datoria.

Ca urmare a presiunilor, ANAF a anunţat că deja este în vigoare un ordin prin care persoanele fizice care au o datorie mai mică de 100 de lei să nu mai suporte popriri. Procedura este mai greoaie pentru ridicarea popririlor, însă există şi o circulară prin care zilnic un inspector va merge la bănci pentru a rezolva această problemă şi a ridica propririle în acea zi. Prin Legea 30, ANAF propune  procedura de mediere, astfel încât contribuabilul să aibă un termen de 15 zile în care să se prezinte la agenţie în vederea stabilirii unei eşalonări, ca să nu mai fie supuşi popririi pe conturi. Trebuie precizat că, băncile percep comisioane bancare de 15 – 30 lei pentru gestionarea popririlor . Pe lângă problemele generate de imposibilitatea de a-şi folosi conturile bancare, contribuabilii se confruntă şi cu plata mai multor comisioane percepute de bănci pentru gestionarea popririlor, rareori întâmplându-se să existe un comision unic.

Așa se face că ANAF, în graba de a colecta bani, a început cu o serie de abuzuri la adresa contribuabililor, nevoiți acum să vină cu bani de acasă. Și mai mult de atât, pe lângă faptul că unele impozite și taxe au mai fost încasate cu ani în urmă, oamenii trebuie să plătească la stat mai mulți bani decât au câștigat. Și nu doar persoanele care au lucrat în anii trecuți sub diverse forme contractuale au făcut cozi la ghișee, nedumerite de taxe suplimentare, dar chiar personalul instituției este nedumerit de apariția peste noapte a unor noi directive de la Ministerul Finanțelor Publice.

Deși clar reglementat prin mai multe acte normative, contractul de drepturi de autor a devenit peste noapte o sursă importantă de bani pentru ANAF. La sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, unii contribuabili au primit notificări pentru nedepunerea la termen a Declarației 600 privind venitul asigurat la sistemul public de pensii. Contractele îndeosebi vizate sunt cele din anul 2012. Împlinirea termenului de prescripție de 5 ani pentru plata de taxe și impozite a determinat administrațiile financiare să emită în grabă decizii de impunere, fără să-și pună problema că încalcă legislația în vigoare.

Deși veniturile din drepturi de autor se impozitează, potrivit legii, la sursă, ANAF le impută acum plăţi ireale contribuabililor. Compania este obligată să plătească taxele la stat pentru persoana fizică ce își cedează drepturile de proprietate intelectuală societății respective. Dacă persoana juridică nu își plătește obligațiile fiscale față de stat, aceasta răspunde conform legii. În niciun act normativ din România, ori din orice alt stat, persoana fizică ce prestează un serviciu în favoarea unei firme nu poate prelua obligațiile neonorate ale acesteia. Acest fapt reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților cetățeanului. Deci în aceste condiţii…cum  rămâne?

Din aceeasi categorie

Termeni si conditii
Business Press este o publicatie gratuita. Editorul isi rezerva dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc publicatia gratuit. Orice parte a publicatiei poate fi reprodusa numai cu mentionarea sursei.