nr. 175 (februarie - martie 2019) taxe

Introducerea unei taxe pe active financiare, ar avea consecinţe clar negative asupra economiei româneşti

Introducerea unei taxe pe active financiare, în realitate o taxă pe credite, ar avea consecinţe clar negative asupra economiei româneşti, se arată în comunicatul de presă al Grupului BRD.

Odată cu publicarea pe 29 decembrie 2018 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 114/2018, a fost introdusă o nouă taxă ce vizează în mod special sectorul bancar.

Astfel, începând din 2019, băncilor li s-ar aplica o taxă pe active financiare dacă ROBOR este peste nivelul de referinţă de 2%, cuantumul taxei anuale crescând incremental în funcţie de intervalul în care se află ROBOR. Luând în considerare nivelurile curente ale ROBOR, în cazul în care normele de aplicare ar defini rata de taxare ca fiind trimestrială, băncile ar fi supuse unei taxe anuale de 1,2% din activele lor financiare.

Cu alte cuvinte, înseamnă că băncile ar trebui să plătească o taxă de 1,2% pe toate creditele pe care le acordă.

În primul rând, considerăm că este necesar să reamintim că indicii ROBOR reprezintă referinţele pieţei monetare. Aceştia au la bază ratele de dobândă interbancare ce se formează ca rezultat al cererii și ofertei, la fel ca pe orice altă piaţă. Factorii care determină nivelul de lichiditate şi, prin urmare, indicii ROBOR, sunt variaţi, printre ei cei mai importanţi fiind politica fiscală, execuţia bugetului public şi gestiunea datoriei publice, evoluţia mediului macroeconomic şi, în particular, a inflaţiei, şi politica monetară. Toţi aceşti factori sunt în mod clar în afara controlului băncilor.

Ca bancă universală, BRD joacă un rol cheie în finanţarea tuturor actorilor din economia românească:

  • BRD a acordat 1,4 milioane de credite de consum şi pentru locuinţe în ultimii 10 ani;
  • Portofoliul de credite al BRD a crescut de la mai puţin de 1 miliard RON la peste 30 de miliarde RON în ultimii 20 de ani, graţie, în totalitate, capitalului investit de acţionarii săi şi fără a utiliza fonduri publice;
  • BRD a finanţat în mod constant investiţiile şi cheltuielile realizate de autoritaţile publice, având o expunere de 13 miliarde RON către Statul Român la final de decembrie 2018 (obligaţiuni guvernamentale şi municipale, credite, angajamente de finanţare şi scrisori de garanţie către autorităţi centrale şi locale);
  • De asemenea, BRD este un contributor major la bugetul naţional;
  • Valoarea taxelor şi a cheltuielilor sociale plătite de BRD în ultimii 10 ani totalizează 4,4 miliarde RON, ceea ce reprezintă 73% din profitul brut al băncii;
  • În ultimul deceniu, BRD a înregistrat, în medie, un profit reprezentând 1,2% din activele sale;
  • Introducerea unei taxe pe active financiare, care s-ar adăuga contribuţiei deja semnificative a BRD la bugetul public, ar afecta, prin urmare, în mod substanţial capacitatea BRD de a genera profit pe parcursul unui ciclu economic;
  • La nivelul sistemului bancar, care a înregistrat în medie o rentabilitate a activelor de 0,4% în ultimii 10 ani, situaţia ar fi şi mai rea;
  • Fără a genera profit, băncile nu pot genera capital;
  • Fără a genera capital, băncile nu pot acorda noi credite.

În concluzie, introducerea unei astfel de taxe pe active financiare, în realitate o taxă pe credite, ar restricţiona, fără îndoială în mod drastic, capacitatea sectorului bancar de a-şi exercita în continuare rolul fundamental – acela de a finanţa proiectele şi activităţile tuturor actorilor din economie – şi ar avea consecinţe clar negative pentru întreaga economie românească.

Din aceeasi categorie

Termeni si conditii
Business Press este o publicatie gratuita. Editorul isi rezerva dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc publicatia gratuit. Orice parte a publicatiei poate fi reprodusa numai cu mentionarea sursei.