Managementul Riscurilor reprezintă un subiect inexistent în agenda IMM-urilor dar ajunge în vremuri de criză să fie la ordinea zilei.
Cum arată lucrurile în situație de criză ?
Este cel mai potrivit moment să notăm riscurile care se materializează acum. Planul de răspuns este unul imediat, fără prea multă analiză, pompieristic de cele mai multe ori, având ca obiectiv supraviețuirea, cu pierderile cele mai mici.
După depășirea situației de criză, vom putea analiza și decide un plan de back-up pentru a fi mai bine pregătiți și a genera sustenabilitate. Care sunt riscurile întâlnite la nivel departamental de către IMM-uri?
Departamentul Vânzări– dependența de clienții dintr-o zonă/industrie/nișă sau dependența de un număr redus de clienți.
Într-un context economic stabil, acest model de business pare să fie bun, fiind ușor de administrat și de multe ori funcționează cu o structură de costuri redusă. De exemplu, un furnizor de produse de curățenie pentru restaurante care lucrează doar în offline își definește în mod uniform procesul de vânzare; activitatea de marketing este targetată și ușor de eficientizat; logistica și managementul stocurilor sunt predictibile în mare măsură. Un furnizor de produse de curățenie care nu este nișat și care opereaza și online și offline are o structură și procese mult mai complexe.
Departamentul Resurse Umane – riscul de absenteism
Considerăm că absenteismul este un risc nesemnificativ în condiții normale. În această perioadă vedem că există situații în care angajații preferă să se izoleze în loc să meargă la lucru, în producție, fapt ce poate crea blocaje în flux și pierderi.
Departamentul Financiar – riscul unei structuri inflexibile a costurilor
Foarte multe IMM-uri preferă să lucreze cu bugete fixe: salarii, firma de contabilitate, avocatul, agenția de marketing. În condiții de creștere, aceasta este o variantă mai mult decât câștigătoare. În perioade de contracție însă, ajustarea bugetelor de cheltuieli poate să fie esențială pentru continuitate.
Departamentul Financiar – riscul de schimb valutar
Securizarea cursului valutar pentru plăți externe la termen este departe de a fi un reflex pentru IMM-uri. Devalorizarea monedei naționale pune presiune pe marjă, dacă costul valutar nu poate fi transferat la client, prin preț.
În condițiile actuale de criză severă, în multe industrii, riscul de faliment trebuie considerat cu mare atenție și responsabilitate, față de toți stakeholderii implicați. Din punctul meu de vedere, derogările la plata taxelor și facilitățile financiar-bugetare, limitate, pot genera în anumite cazuri prelungirea agoniei, cu repercursiuni în lanț, asupra furnizorilor, băncilor și la scală largă, blocaje mari în circulația banilor în economie. Ca măsură obligatorie de implementat, pe lângă managementul trezoreriei (cash-flow) pe termen scurt, trebuie urmărit cash-flow-ul pe termen mediu, respectiv trezoreria netă în perioada următoare, de 6 luni-1 an, pentru a vedea cum se pot acoperi obligațiile de plată eșalonate.
Despre Ioana Arsenie, consultant financiar
Acum aproape 10 ani lucram la primul proiect în managementul riscurilor, într-o corporație din agribusiness. Era un proiect de pionierat și învățare. Am creat structura unui Registru al Riscurilor, stabilind cu echipa implicatăîn proiect care sunt riscurile la care este expusă compania și scorul asociat fiecărui risc, calculat prin formula Probabilitate X Impact (bani), pe o metodologie internă. Mai departe, am stabilit ce măsuri se iau pentru fiecare risc în parte, în funcție și de costurile acestor măsuri.
Sentimentul pe care l-am avut lucrând la acesta a fost că suntem într-un cadru artificial, de laborator, în care afirmăm ipoteze și scenarii și mai ales asupra probabilității și impactului riscurilor.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați https://ioanaarsenie.ro