nr. 150 (ianuarie-februarie 2017) roman
„Nu uita că eşti român!”

În vremuri tulburi, în care oamenii uită unii de alţii, în care interesele personale şi de grup sunt singurele virtuţi, iar mediul de afaceri este şubrezit de legislaţia instabilă, trăim o metamorfoză sufletească profundă. Adeseori, sunt animată de sentimentul că am rămas vlăguiţi de interese obscure şi de influenţe negative venite din exterior care vor să ne destabilizeze ca ţară şi neam. Şi la capitolul patriotism stăm, din păcate, din ce în ce mai prost.

Tot mai mulţi tineri români aleg să se stabilească definitiv în alte ţări, în căutarea unui trai decent şi a unui viitor mai bun. Poate că nu e nimic anormal în asta, însă, după câţiva ani lucraţi afară se simt adoptaţi de acele ţări, unora fiindu-le chiar ruşine să recunoască că sunt români. În plus, mulţi dintre ei fac şi afirmaţii defăimătoare la adresa României. Este o situaţie de fapt… tristă, dar adevărată.

Totuşi, ar fi un punct câştigat dacă măcar s-ar putea abţine să vorbească de rău ţara în care s-au născut şi în care au trăit. Din păcate, însă, sunt tot mai mulţi români care nu-şi mai iubesc ţara. Eu mă întreb dacă şi-au iubit-o vreodată sau dacă au fost animaţi de sentimentul de patriotism. Dragostea de ţară şi de neam sau patriotismul este un sentiment nativ, dezvoltat ulterior în mediul familial, de învăţământ şi cultural.

Aşa cum spunea Mihail Kogălniceanu: ”Omul, înainte de toate şi-a iubit familia, înainte de lume şi-a iubit neamul şi patria sa de pământ, fie mare, fie mică, în care părinţii săi au trăit şi i-a îngropat, în care el s-a născut, în care a petrecut dulcii ani ai copilăriei, ce nu se mai întorc, în care a simţit cea dintâi bucurie şi cea dintâi durere de bărbat. Nu cunosc însă nicio seminţie, cât de barbară, care să nu aibă acest simţământ.”

Sau “Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri. Pentru ca să fie o patrie, trebuie să fie mai întâi religia strămoşilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adoraţie a acelora care au fost şi nu mai sunt decât oseminte şi ţărână”, cum spunea Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Nici şcoala nu face prea mult în sensul acesta, nici mass-media nu este interesată de subiecte legate de patriotism, iar guvernanţii o fac doar la nivel declarativ sau electoral. Tineretul trebuie să înţeleagă etimologia acestui cuvânt în adevăratul sens şi la adevărata valoare şi profunzime.

Dragostea de ţară reprezintă dragostea pentru locul în care ne-am născut şi crescut, este dragostea pentru părinţii, fraţii şi bunicii noştri, este dragostea pentru frumoasele obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti, cu inegalabilele doine şi minunatele cântece şi jocuri  populare, dar şi dragostea pentru toate bogăţiile şi frumuseţile patriei.

Dragostea de patrie înseamnă dragostea pentru oraşe şi sate unde ţăranii harnici  miros a pământ ravăn şi fân proaspăt, este dragostea pentru dulcea limbă strămoşească, este dragostea şi respectul pentru eroii neamului care au luptat cu demnitate şi devotament pentru păstrarea independenţei şi suveranităţii ţării, udând cu sângele lor pământul acestei ţări.

De ce oare nu toţi românii gândesc şi simt la fel, de ce oare nu îşi iubesc ţara, de ce au uitat istoria acestui neam, de ce nu văd şi frumuseţea plaiurilor ţării noastre, de ce nu văd şi lucrurile bune şi minunate care se întâmplă azi în România în care mai trăiesc în continuare oameni minunaţi, harnici, cinstiţi, ospitalieri cu suflet cald şi bun? De ce uită unii români că şi ţara noastră este o ţară bogată, că şi munţii noştri aur poartă, de ce uită că avem din ce în ce mai mulţi copii şi tineri talentaţi care obţin rezultate excepţionale la olimpiade şi concursuri internaţionale?

Îmi doresc, şi sper, că ţara noastră va avea un viitor luminos şi frumos. Până atunci, consider că noi, ca adevăraţi români, trebuie să fim mândri de de istoria noastră, de tradiţiile şi obiceiurile noastre, de frumuseţea locurilor în care trăim. În concluzie, îi rog  pe tineri să-şi iubească cu adevărat ţara şi le adresez indemnul: „Nu uita că eşti român!”

Geo BELDIMAN

Related Post

Termeni si conditii
Business Press este o publicatie gratuita. Editorul isi rezerva dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc publicatia gratuit. Orice parte a publicatiei poate fi reprodusa numai cu mentionarea sursei.