Agro Biz albu viisoara

Povestea Cramei Viișoara spusă de viticultorul Gheorghe Albu

Numele de Viișoara apare pe harta României Mari în 1926. După Primul Război Mondial, statul român începe reabilitarea drumurilor în întreaga țară, dar mai ales în Dobrogea. Odată cu această reabilitare este refăcut și drumul roman ce pleca de la cetatea Tomis (azi Constanța) și ducea la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Drumul cel nou i-a făcut pe sătenii din Caceamac (numele vechi al localității) să se mute 2 km mai spre răsărit, de o parte și de alta a Drumului Roman. O perioadă, satul a și fost cunoscut ca Satul dintre Vii, de aici și numele nou al satului, Viișoara, de la prima îndeletnicire a sătenilor, cultivarea viței de vie.

Începând cu anul 1946, comuniștii ajung la putere și confiscă proprietățile oamenilor pentru a le trece în sistemul cooperatist. Cei din Viișoara nu au agreat ideologia partidului. Comuniștii au distrus via, defrișând-o pentru a crește suprafața arabilă.

Gheorghe Albu, proprietarul plantațiilor de viță de vie și al Cramei Viişoara mărturisește: “În tineretea mea am stat de vorbă cu bătrânii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplati și eu pe acești buni ai locului, de a face uitată nenorocirea defrișării viței de vie. M-am decis să replantez viță de vie la Viișoara și să fac o cramă pe aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns să replantez aproape 100 de hectare de vie. Via înconjoară Valea Caceamac, cunoscută și astăzi sătenilor sub același nume”.

Ideea s-a transformat în realitate, iar Crama de la Viișoara este astăzi una dintre cele mai moderne din România, deși nu are decât doi ani de existență. În mai puțin de un an, Crama Viișoara a ajuns să obțină nu mai puțin de 19 medalii, din care 7 de aur si 12 de argint, toate la concursul „International Wine Contest Bucharest (IWCB) – 2017”.

Gheorghe Albu s-a consultat cu specialiști de renume din domeniu, precum Nicu Itu și alții. A luat apoi legătura cu o pepinieră viticolă din Franța, Morisson Couderc, o instituție cu o vechime de peste 130 de ani în domeniu. A comandat material săditor de înaltă calitate cu aproape 4 ani înainte. Soiurile cultivate cu material adus din Franța sunt albe și roșii. La categoria soiuri albe se înscriu: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasa Românească și Riesling Italian. Soiurile pentru vin roșu sunt Pinot Noir, Feteasca Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon.

La Viișoara, culesul viei se face doar manual, când strugurii ajung să acumuleze destule glucide pentru fiecare soi în parte și se procesează doar struguri din recolta proprie.

“Avem practic toate tipurile de vin, iar aceasta este o caracteristică a Cramei Viișoara. Vinuri albe seci, demiseci și demidulci, vinuri roșii seci și demiseci, vinuri roze. Este un lucru inedit, pentru că avem toate aceste soiuri și astfel ne permitem să realizăm toata gama de vinuri. În acest fel, putem acoperi toate gusturile și cerințele consumatorului”, spune Gheorghe Albu. “Procesăm struguri doar din recolta noastră, deoarece știm foarte bine tehnologia și modul în care vița de vie a fost întreținută. Dăm o atenție deosebită strugurilor pentru că vinul bun începe în vie, iar în cramă strugurele bun doar se procesează. Interesul nostru este ca strugurele să fie de cea mai bună calitate.”

Tehnologia din cramă este una modernă. Capacitatea cramei este de 1.800.000 de litri. În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricuri și sală de degustare.

Tehnologia de obținere a vinului alb presupune că strugurii aduși din vie au o temperatură ridicată, care variază în funcție de cât de însorită a fost ziua respectivă. După ce sunt trecuți prin desciorchinător, ajung apoi printr-un răcitor mare, industrial, unde temperatura lor scade până la 10-12 grade. Este un proces obligatoriu, pentru că dacă ei ar fi trecuți în presă direct, fără răcire, în timpul ciclului de presare de 2-3 ore ar putea avea loc fermentații nedorite și pierderea aromelor specifice fiecărui soi în parte. De aceea, răcirea strugurilor este extrem de important, iar în Crama Viișoara este un proces obligatoriu.

Vinificatoarele pentru vin roșu sunt de generație nouă. S-au eliminat astfel pistoanele care altădată cufundau periodic masa de boabe roșii. Acele pistoane erau agresive și lezau pielițele boabelor, iar calitatea vinului rezultat suferea, pentru că în integritatea pieliței stă practic calitatea vinului, acolo se găsește cel mai bun tanin și cele mai bune substanțe de culoare și aromă. Strugurii vin acum din câmp la o temperatură ridicată, sunt desciorchinați. Ei nu se mai răcesc, nu se mai dau prin presă, ci sunt aspirați și introduși în vinificatoarele de roșu. Pentru a evita agresivitatea, în vinificatorul de roșu s-a atașat un ax interior, de care s-a prins un dispozitiv numit “mâna lui bunicu”. Acesta imită exact ceea ce făceau bunicii pe vremuri, acasă, când se duceau periodic la putina cu boabe de struguri roșii, pentru a amesteca, mai mult pentru a mângâia conținutul. În felul acesta, prin această amestecare blândă, este menținută integritatea pielițelor. Dacă acestea rămân integre, vinul va fi de cea mai bună calitate. Nu trebuie uitat că vinul roșu este considerat aliment. Un consum moderat de vin roșu previne cancerul de colon, afecțiunile de prostată, iar un pahar de vin roșu pe zi reglează hipertensiunea arterială.

Bazinele din cramă respectă normele de siguranță și de securitatea muncii, în sensul că ele nu sunt atașate, prinse în beton, ci sunt puse liber pe platformă. Ele au mai multe picioare de sprijin, iar fundul lor este concav. Astfel, la un eventual cutremur se evită pericolul accidentelor pentru că acest tip de bazine este creat pentru efectul de “Hopa Mitică”, prin care ele rămân mereu în picioare.

 

Din aceeasi categorie

Termeni si conditii
Business Press este o publicatie gratuita. Editorul isi rezerva dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc publicatia gratuit. Orice parte a publicatiei poate fi reprodusa numai cu mentionarea sursei.