Business News lucian_cernat
România, faţă în faţă cu provocările TTIP

„Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii reprezintă o oportunitate deosebită pentru exportatorii din România, cu condiţia ca aceştia să fie pregătiţi să o folosească”, a apreciat Lucian Cernat (foto), economistul şef al Directoratului General pentru politici comerciale din cadrul Comisiei Europene. Afirmaţia a fost făcută marţi, 19 aprilie, la Bucureşti, cu ocazia unei mese rotunde referitoare la importanţa TTIP.

În acest context, Lucian Cernat a prezentat, în avanpremieră, rezultatele unui studiu asupra barierelor non-tarifare de care se izbesc comercianţii români în relaţia cu SUA. Cercetarea a avut ca metodologie standard discuţiile faţă în faţă cu întreprinzătorii.

Una dintre principalele concluzii a fost aceea că exportul în SUA implică proceduri greoaie şi costisitoare. Astfel se ajunge la creşteri de preţ care scad competitivitatea produselor româneşti pe piaţa americană. „Firmele româneşti se plâng de relaţia cu autorităţile din România, care conduc până la urmă la cheltuieli sporite, la cheltuieli de timp mai mari. Acestora li se adaugă incertitudinea creată de lipsa unui comportament egal al autorităţilor”, a mai precizat dl. Cernat.

Economistul recomandă exportatorilor din România care doresc să vândă pe piaţa americană ca, împreună cu autorităţile naţionale, să elaboreze din timp o strategie naţională, bazată pe o analiză detaliată, de tip Trade Policy 2.0, cu date şi obiective concrete.

Dl. Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri, a ţinut să precizeze că negocierile privind încheierea Tratatului sunt încă departe de a fi încheiate.”A rămas un număr mare de probleme nediscutate, ca, de exemplu, măsuri sanitare şi fito-sanitare, reguli privind denumiri de origine şi indicaţii geografice, standardele de calitate şi siguranţă pentru produse. Toate acestea pot implica sau nu costuri suplimentare”, a arătat domnia sa.

La ora actuală, a precizat secretarul de stat, 6.000 de firme româneşti exportă în spaţiul non-UE, dintre cele cca. 22.000 de societăţi care se ocupă de exporturi. 70% dintre produsele din România care părăsesc ţara se îndreaptă spre spaţiul intracomunitar.

„Cel puţin în domeniul serviciilor există un potenţial foarte mare. Pentru economia românească, TTIP va fi o mare şansă”, a apreciat Vlad Vasiliu.

Dl. Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, a apreciat că această oportunitate nu va putea fi utilizată pe de-a întregul în lipsa „unor norme şi proceduri care trebuie să devină aplicabile, ca premisă a competitivităţii”. In opinia sa, lipsa unor legi care să reglementeze crown funding-ul, business angels ori incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri, este o piedică serioasă. Dar cea mai mare problemă, aprecia dl. Jianu, este necesitatea obţinerii vizelor pentru călătoria în SUA.

La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, a subliniat că problema vizelor generează probleme legate de costuri, de timp şi de valorificare a oportunităţilor. Pe de altă parte, „cei care au dorit să exporte în SUA, şi-au găsit singuri drumul. Un exemplu grăitor în acest sens este BitDefender”, a evidenţiat preşedintele AOAR.

„Dacă nu se aprobă, atunci e clar: e ca acum. Dacă se aprobă, atunci avem o problemă şi trebuie să ne pregătim”, a spus domnia-sa despre TTIP.

„SUA reprezintă o piaţă fantastică, de 400 de milioane de cumpărători, care absoarbe orice idee. Noi trebuie să ne pregătim să o cucerim, dar nu prin exportul de inteligenţă şi de mână de lucru ieftină. În acest scop, trebuie să dezvoltăm produse din România, şi nu produse manufacturate în România”, a sintetizat dl. Pârvan.

Ca o apreciere generală, toţi participanţii la dezbatere au fost de acord că acest tratat „este cel mai important tratat economic din istoria omenirii”, după cum l-a caracterizat jurnalistul Cristian Pantazi, moderatorul întâlnirii.

Related Post

Termeni si conditii
Business Press este o publicatie gratuita. Editorul isi rezerva dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc publicatia gratuit. Orice parte a publicatiei poate fi reprodusa numai cu mentionarea sursei.