La fel ca multe alte țări din Uniunea Europeană , România se confruntă cu un val de căldură fără precedent, care evident anulează surplusul de aplimente ce ar fi trebuit să acopere decalajul cauzat de războiul din Ucraina. Circa jumătate din zona agricolă europeană este expusă riscului de secetă severă și prelungită, imaginea sumbră a lunilor secetoase și dificile punându-și amprenta pe starea de fapt a culturilor agricole grav afectate.
Anul acesta a fost unul cu totul special, în top 5 cei mai secetoși ani din istoria măsurătorilor meteorologice. Cantitățile de precipitații care au căzut pe teritoriul României, inclusiv pentru partea de est a țării, au fost foarte scăzute. Vorbim de cantități mai reduse, cu 30-50% față de o medie anuală a acestor luni.
Seceta pedologică și rezerva scăzută de apă din sol au afectat zeci de mii de hectare de culturi agricole din România.
Grâul care a fost recoltat în totalitate și s-au obținut cantități mai mici la hectar cu până la 35%, porumbul este compromis aproape în totalitate, acolo unde nu a fost irigat iar floarea soarelui are perspective la fel de sumbre.
Concurența pentru resursele de apă este mare și a început mai devreme decât de obicei, chiar cu lunile mai – iunie, ducând la reducerea randamentului și potențialului culturilor. Practic, nu a plouat serios în nicio zonă din România de la începutul lunii iunie, iar deficitul de apă a depășit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. Este o situație de fapt pe care meteorologii au preconizat-o încă din primăvară și care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătățită în acest an.
În consecință, scăderea drastică a randamentului culturilor în aproape toate sectoarele de producție, amenință și securitatea alimentară dar și aprovizionarea cu furaje.
Ministerul Agriculturii a anunțat că va începe acordarea de despăgubiri, acolo unde s-au produs pagube, situația în agricultură fiind și pe masa Guvernului cu promisiunea că vor fi luate măsuri legate de efectele secetei.
Ministerul Agriculturii a anunțat detaliile pentru acordarea de despăgubiri dar și intenția de a investi în sisteme de irigații. Agricultorii au avut termen de depunere a documentelor prin care să se constate gradul de afectare a culturilor până la 30 august pentru culturile de toamnă – grâu și triticale și în continuare până la 15 decembrie pentru porumb și floarea soarelui.
Nu este primul an când fermierii primesc despăgubiri pentru compromiterea recoltelor, soluția însă pentru viitor fiind irigațiile. Guvernul ar trebui să aibă o strategie pe care să o aplice repede și să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan, o soluție ideală pentru sudul Moldovei, zonă afectată puternic în ultimii ani.
Canalul Siret-Bărăgan ar urma să aibă 23 de kilometri amenajări pentru irigații. În prezent, cinci kilometri sunt funcționali și alimentați cu apă, iar pentru restul agricultorii locali au primit în ultimii ani doar promisiuni, fără ca nimeni să voteze vreun buget pentru continuarea lucrărilor.
Și pentru canalul de irigații, dintre Corabia și Sadova au existat intenții, încă din 2007 dar nici după 15 ani nu s- a întâmplat nimic.
Agricultura României, mai mult ca oricând, are nevoie de irigații și nu de promisiuni electorale, domnilor guvernanți. Experiența anilor ne-a demonstrat, că indiferent de culoarea politică, cu toții ați ratat țintele pentru irigații, proiectete fiind doar la nivel declarativ și bineînțeles de promisiuni electorale. Nu uitați, istoria și generațiile viitoare vă vor judeca!