Am așteptat cu nerăbdare noul an, în ideea că vom uita de tot ceea ce s-a întâmplat în 2020 și 2021 și cu speranța că 2022 ne va aduce numai vești și evenimente bune. Dacă ultimii doi ani au fost marcați de criza sanitară, de inflație, de scăderea puterii de cumpărare, de prețuri crescute la facturile de energie electrică, gaze naturale și alimente, cu toții am visat la o altă perspectivă. Din păcate sau din nefericire, nu va fi deloc așa.
Chiar dacă începutul acestui an a debutat cu majorări de venituri pentru pensionari, minori și angajații cu venitul minim pe economie, totuși scumpirile vor fi greu de suportat pentru întreaga populație. Analiștii economici estimează o nouă perioadă extrem de pesimistă pentru anul 2022, în care nivelul de trai se va degrada și mai mult, adâncindu-se agravant diferența dintre prețuri și salarii.
Inflația își va continua ritmul alert de evoluție, ceea ce înseamnă că nici în 2022 nu vom scăpa de scumpiri, iar acest lucru ne va scădea și mai mult puterea de cumpărare. Practic, rata inflației se traduce prin scumpiri fiind acea gaură neagră care ne înghite veniturile și ne deteriorează puterea de cumpărare, dacă salariile și pensiile nu sunt majorate cu un procent care să depășească această creștere.
Veștile sunt proaste și din perspectiva cursului valutar. Anticipata creştere a cursului euro peste nivelul de 5 lei se va simți în bugetul de cheltuieli a celor care au credite în valută. Se pare că nici aici lucrurile nu vor sta așa cum sperăm, iar românii care au de rate la bănci vor fi primii care vor suferi de pe urma evoluțiilor nefavorabile ale cursului euro-leu.
Pe umerii românilor deja împrumutați la bănci vor atârna costuri din ce în ce mai mari ale ratelor lunare, în cazul în care n-au avut inspirația de a contracta dobânzi fixe, cel puțin pentru câțiva ani. Este incontestabil și faptul că se vor înăspri condițiile de creditare impuse de bănci pentru românii care vor dori să solicite împrumuturi.
Conform declarațiilor experților bancari, încă din prima zi a acestui an, s-a majorat avansul pentru creditele imobiliare destinate investițiilor. Astfel, românii nu vor mai putea accesa împrumuturi de la bănci cu un avans de cel puțin 15%, dacă mai dețin o locuință în propietate. Măsura determină majorarea avansului minim necesar în cazul unui împrumut pentru locuință, de la 15% la 25% pentru un credit în lei, de la 25% la 35% pentru un împrumut în euro și de la 40% la 50% pentru o finanțare în altă valută.
De altfel, această măsură de prudențialitate luată de bănci este legitimă pentru a se asigura că debitorii le pot returna banii.
Concluzia este clară, nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022. Analiștii se așteaptă la o rată a inflației explozivă, de peste 10%, ceea ce înseamnă că vor urma scumpiri semnificative. În aceste condiții, specialiștii se așteaptă ca Banca Națională să intervină pe piață și să ia măsuri, pentru a calma puțin spiritele inflaționiste.
Conform analizei a companiei de consultanţă Frames, ”Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale însă va fi anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie. Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi săraci. Vor exista sectoare economice pe plus dar şi multe domenii în care inflaţia, blocajul financiar şi criza forţei de muncă vor continua să facă victime. Dincolo de creşterea inflaţiei, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Nu este exclus ca valul 5 să determine autorităţile să impună noi restricţii, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar şi apetitul pentru investiţii.
Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei și ezitările privind implementarea certificatului verde accentuează neîncrederea în economie. Cum mare parte dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, creşterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Şi aşa, odată cu creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii şi-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situaţie, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găseşti angajaţi buni, cu experienţă, pe piaţa forţei de muncă”, arată analiza Frames.
În tot acest context global, guvernanții cu întreg suportul experților economici ar trebui să țină cont și de strategiile pe care le adoptă alte state din Europa, aflate în situații similare, pentru că fenomenul inflaționist nu se manifestă doar în România, ci la nivelul tuturor statelor europene. Măsurile trebuie luate imediat având în vedere că previziunile economice referitoare la 2022 nu arată deloc bine!