Sonia Voinescu, Avocat Senior D&B David și Baias
Gabriela Ifrim, Avocat Colaborator D&B David și Baias
Statele membre UE pot să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro pentru orice companie afectată de criza generată de războiul din Ucraina și care își desfășoară activitatea în majoritatea sectoarelor economice. Excepție fac activități din sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii, în cazul cărora valoarea ajutoarelor sunt limitate la 35.000 euro per întreprindere.
Comisia Europeană (CE) a adoptat recent un cadru temporar de criză pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare pentru importurile UE din Ucraina de anumite produse, în special cereale și uleiuri vegetale, precum și pentru exporturile din UE către Ucraina. Un impact semnificativ s-a resimțit și pe piața energiei, înregistrându-se creșteri ale prețurilor la energie electrică și la gaze în Uniunea Europeană. În acest sens, CE a dispus posibilitatea acordării de ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate energie.
Noul cadru temporar de criză adoptat vine în completarea posibilităților multiple deja oferite Statelor Membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat și flexibilizează regulile existente.
Important de menționat este că acest tip de ajutor poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe, iar sprijinul nu este condiționat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri (e.g. perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare).
Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate
Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, Statele Membre sunt în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate, astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Un alt aspect important este că împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.
Ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate la gaze naturale și energie electrică
În cele din urmă, Statele Membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor semnificative ale prețurilor la gaze și energie electrică. Și acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.
Ajutorul total per beneficiar nu va putea depăși 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. Cu toate acestea, pentru cazul în cazul în care se înregistrează pierderi din exploatare, acordarea unui ajutor suplimentar acestui plafon este permisă pentru a se asigura continuarea activității economice. În acest scop, ajutoarele vor putea depăși aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice (e.g. producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază).
Una dintre garanțiile prevăzute în noul cadru pentru limitarea consecințelor negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică vizează aplicarea unei metodologii proporționale pentru acordarea ajutoarelor, în sensul că ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia.
La nivelul Uniunii Europene au fost deja aprobate 8 scheme de ajutor de stat în diferite State Membre (Franța, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania), iar în urma analizei acestor măsuri de sprijin se desprinde concluzia că sectoarele economice afectate sunt nu doar numeroase, cât și foarte diverse. Această observație nu este însă surprinzătoare, deoarece și noul cadru temporar identifică 26 de sectoare de activitate deosebit de afectate. Cu titlu de exemplu, menționăm următoarele scheme adoptate în alte State Membre în temeiul noului cadru:
- Franța. Schema franceză permite acordarea de lichidități în valoare de până la 155 de miliarde euro pentru întreprinderi din toate sectoarele în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Având în vedere incertitudinea economică cauzată de situația geopolitică actuală, schema are ca scop asigurarea lichidităților, prin acordarea unei garanții de stat pentru creditele noi acordate întreprinderilor, permițând totodată băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale. Această schemă este prima aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat.
- Germania. Schema germană în valoare de 11 miliarde euro este o schemă umbrelă pentru susținerea întreprinderilor din toate sectoarele economice pentru atenuarea impactului economic al războiului din Ucraina și sprijinirea în continuare a întreprinderilor afectate de criza actuală și de sancțiunile aferente. Similar ca în cazul schemei franceze, ajutorul ia forma unor garanții de stat pentru împrumuturi și a împrumuturilor subvenționate.
- Polonia. Schema poloneză de 836 milioane euro este menită pentru a sprijini sectorul agricol, permițând acordarea ajutoarelor pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cauzată de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile aferente. Ajutorul în baza acestei scheme ia forma granturilor directe.
La nivel național, noul cadrul temporar de criză a primit un răspuns pozitiv din partea autorităților publice la momentul adoptării sale. Prin urmare, este de așteptat ca în perioada următoare să fie puse în consultare publică scheme de ajutor românești. Menționăm totodată faptul că, pentru moment, noul cadru temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022, însă Comisia are posibilitatea prelungirii acestuia în cazul în care consideră necesar acest lucru, astfel cum s-a întâmplat în cazul prelungirilor succesive ale Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul COVID-19.