Trecem printr-o serioasă criză economică şi sanitară, care uşor, uşor tinde să devină şi o criză psihologică. Coronavirusul Covid-19 şi măsurile luate pentru limitarea pandemiei au schimbat viaţa a milioane de oameni la 180 de grade. Incertitudinea a devenit numitorul comun în această perioadă, iar consecinţele diferă de la individ, la individ.
Oamenilor nu le plac incertitudinile, ei vor să ştie ce va urma şi ce trebuie făcut pentru a depăşi situaţia. De aceea, în contextul actual, teoriile conspiraţiei devin foarte prizate fiindcă promit să ordoneze haosul cu explicaţii simple. Pandemia a dovedit o dată în plus, că nu puţini sunt oamenii tentaţi să creadă diverse teorii ale conspiraţiei, unii fiind predispuşi să cadă în capcana ştirilor false.
În mediul online există destule „informaţii“, menite să confirme teoria fiecăruia dintre noi. Aici intervine problema de filtrare a acestora de către oamenii educați și cei mai puţin iniţiaţi. Cei erudiţi obișnuiesc să viziteze numai paginile care corespund opiniilor realiste care au la bază studii ştinţifice, în timp ce restul caută universul paralel care le satisface nevoia percepţiilor lor.
Predispuse să cadă victime ale știrilor false sunt mai ales persoanele care au pierdut o mare parte din controlul asupra propriei vieţi, informațiile false inducându-le faptul că își recapătă echilibrul. Astfel, printr-un miracol, lumea devine foarte ușor de înțeles, ei străduindu-se și mai mult să-i convingă pe ceilalți despre “adevăr”. Şi dacă reuşesc să obţină aceeaşi opinie, atunci chiar au impresia că aşa şi este. De fapt, vorbim de un fel de psihoză a frustrării… un sindrom de tăvălug.
Însă, știrile false nu sunt doar un produs al psihologiei utilizatorului, ci și al rețelelor de socializare, ignorând cunoaşterea şi explicaţiile oamenilor de ştiinţă. În general, știrile inventate sunt transmise fie pe un ton emoțional, fie tranșant, dezinformarea fiind atât de absurdă, că uneori devine hilară.
În perioada pandemiei și plictiseala pare să fi alimentat tendința de a crede în teoriile false, oamenii dispunând de mult timp liber și având posibilitatea să stea în online. În mediul virtual au găsit o comunitate cu care s-au identificat şi prin intermediul căreia nu s-au mai simțit atât de singuri. O mare parte din acest grup, al celor care cred în teorii false, ar putea fi convină totuși cu argumente raţionale despre adevărurile ştiinţifice dovedite.
În acest context pandemic, nefavorabil vieţii, ne ajută extrem de mult să găsim conexiunile sigure şi folositoare din jurul nostru, competența surselor serioase fiind esenţială. De aceea, este extrem de important să ne bazăm pe surse credibile, informându-ne, tocmai pentru a nu cădea pradă în capcana știrilor false!