Sindromul corporatist al muncii ÔÇŽ­čĄŽÔÇŹÔÖÇ´ŞĆ

Cultura muncii la nivel corporatist d─â o lovitur─â direct─â societ─â┼úii ├«n ansamblul ei. Pia┼úa muncii a generat un sindromul corporatist materializat ├«n ore lungi de activitate ┼či ani la r├ónd f─âr─â concediu.

Timpul de munc─â necuantificat a explodat la peste 60-70 de ore pe s─âpt─âm├ón─â,angaja┼úii lucr├ónd mult peste program. Presiunea psihologic─â este imens─â ,amprenta ei l─âs├ónd urme ad├ónci asupra societ─â┼úii. Depresiile ├«n prima faz─â dar ┼či moartea prin epuizare ┼či epidemia sinuciderilor ├«n faz─â final─â se datoreaz─â stresului ┼či orelor de munc─â ├«n exces.Tinerii nu mai au timp pentru familii ┼či prelungesc perioada de avea proprii copii la limita imposibilului,pun├ónd ├«naintea vie┼úii personale, munca.

Natalitatea ├«n r├óndul corporati┼čtilor a sc─âzut rapid, an de an, ├«n 2015 ating├ónd recordul absolute. Statisticile de specialitate arat─â c─â ┼či ├«n Rom├ónia angaja┼úii corporati┼čti lucreaz─â chiar ┼či 10-12 ore pe zi pentru a-┼či finaliza proiectele la timp. Motivul principal pentru acest stil de via┼ú─â este teama lor c─â ┼či-ar putea pierde locul de munc─â.

Exist─â la nivel mondial companii care au introdus un program de management al somnului, prin amenajarea unor camere speciale unde angaja┼úii aveau posibilitatea s─â se odihneasc─â 20-30 de minute. S-a constatat ├«ns─â c─â unii angaja┼úi dormeau prea mult, ├«n timp ce al┼úii chiar sfor─âiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoi┼úi s─â le recomande angaja┼úilor s─â doarm─â mai mult acas─â ┼či s─â nu ajung─â at├ót de obosi┼úi la serviciu. Experien┼úa aceasta a determinat companiile s─â transforme camerele de dormit ├«n zone de relaxare unde angaja┼úii pot citi reviste, socializa sau m├ónca.

Studiile exper┼úilor ├«n productivitatea muncii arat─â c─â pauzele de relaxare ┼či reprizele scurte de somn pot revigora energia angaja┼úilor ├«n timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble ├«┼či ├«ncurajeaz─â personalul s─â se deconecteze la serviciu, amenaj├ónd zone deschise ├«n care se pot ├«ntinde ┼či chiar a┼úipi. Managerii preocupa┼úi de echilibrul ├«ntre via┼úa profesional─â ┼či cea personal─â a angaja┼úilor sus┼úin public aceste programe ┼či reac┼úioneaz─â abia dup─â ce constat─â sc─âderea productivit─â┼úii celor care abuzeaz─â de oferta angajatorului.

Concluzion├ónd putem spune c─â ast─âzi cre┼čtea productivit─â┼úii angaja┼úilor este o problem─â na┼úional─â: oamenii nu mai au timp pentru via┼úa personal─â, se nasc tot mai pu┼úini copii ┼či se ├«nregistreaz─â tot mai multe cazuri de suicid ┼či mor┼úi prin epuizare. ┼×i din acest motiv trebuie s─â respect─âm activitatea corporati┼čtilor o genera┼úie t├ón─âr─â care se autodep─â┼če┼čte profesional uit├ónd de sine fiind presa┼úi de sindromul corporatist al munciiÔÇŽ