Strategia România 2050: Planul Național de Producție, Investiții și Dezvoltare Durabilă

România nu are nevoie de încă un deceniu pierdut. Are nevoie de producție, investiții, capital și performanță.

Pentru aceasta, Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României (PNADDR) propune Strategia Națională pentru Producție, Investiții, Securitate Economică și Dezvoltare Durabilă – ROMÂNIA 2050, un proiect național care să depășească ciclurile electorale și mandatele politice.

DECALOGUL Strategiei ROMÂNIA 2050

REGULI PENTRU RECONSTRUCȚIA ECONOMICĂ

1. Împrumuturile României trebuie să finanțeze producția, nu consumul.
   Fiecare leu împrumutat trebuie să răspundă la întrebarea: „Ce produce?”
2. Producția românească trebuie să înlocuiască importurile acolo unde avem resurse și competitivitate.
3. Materia primă românească trebuie procesată în România.
   Nu grâu exportat, ci făină, paste și produse finite. Nu porumb exportat, ci furaje, carne și produse alimentare. Nu lapte exportat, ci produse lactate și branduri românești.
4. Agricultura trebuie transformată din sector subvenționat în motor al economiei productive.
5. Capitalul românesc și profitul reinvestit trebuie să devină surse de dezvoltare.
6. Energia și apa trebuie tratate ca resurse strategice ale economiei naționale.
7. România trebuie să concureze prin productivitate și tehnologie, nu prin forță de muncă ieftină.
8. Fondurile europene trebuie evaluate prin capacitatea productivă creată, nu doar prin gradul de absorbție.
9. Administrația trebuie evaluată prin rezultate: investiții, producție, locuri de muncă, exporturi și reducerea birocrației.
10. Fiecare județ trebuie să aibă propria Strategie Economică România 2050, construită pe resurse, producție, procesare, investiții și piețe de desfacere.

PRIORITĂȚI

PRIMELE 30 DE ZILE – DECIZIA ȘI RESETAREA ECONOMICĂ

România trebuie să treacă imediat de la administrarea crizei la planificarea dezvoltării.

În primele 30 de zile trebuie:

• asigurată stabilitatea politică și guvernamentală;
• realizat auditul datoriei publice și al scadențelor;
• stabilită regula națională: împrumuturile noi destinate dezvoltării trebuie să aibă prioritar destinație productivă;
• realizată harta națională a importurilor care pot fi înlocuite prin producție internă;
• identificată capacitatea industrială existentă și capacitatea care poate fi relansată;
• inventariate proiectele strategice blocate;
• stabilite prioritățile naționale pentru agricultură, procesare, industrie, energie, apă și infrastructură;
• începută reforma relației Stat–Antreprenor, pe baza predictibilității și a performanței.

PRIMELE 6 LUNI – TRECEREA DE LA PLAN LA INVESTIȚII

În maximum șase luni trebuie lansate programe naționale pentru:

PRODUCȚIE ȘI INDUSTRIE | PROCESAREA MATERIEI PRIME | AGRICULTURĂ | ENERGIE | APĂ ȘI IRIGAȚII | CAPITAL ROMÂNESC | FORȚĂ DE MUNCĂ ȘI EDUCAȚIE | CERCETARE ȘI DIGITALIZARE

Obiectivul nu trebuie să fie câți bani cheltuim, ci câtă economie productivă realizăm.

Indicatorii trebuie să fie publici și măsurabili:

investiții începute + capacități productive create + locuri de muncă + importuri înlocuite + exporturi crescute + materie primă procesată + capital privat atras.

CEI 12 PILONI AI STRATEGIEI ROMÂNIA 2050

Pilonul 1 – Producție și competitivitate
Trecerea de la economia consumului la economia producției.

Pilonul 2 – Agricultură și securitate alimentară
De la teren și materie primă la producție, procesare și export.

Pilonul 3 – Industrie și capital românesc
Reconstruirea capacității industriale și dezvoltarea companiilor românești.

Pilonul 4 – Procesarea materiei prime
Program Național pentru Procesarea Materiei Prime Românești.

Pilonul 5 – Energie
Energie competitivă pentru o industrie competitivă.

Pilonul 6 – Apă și irigații
Program Național Apă–Agricultură–Energie 2050, pentru securitatea hidrică și agricolă.

Pilonul 7 – Infrastructură și conectivitate economică
Infrastructură care leagă producția de piețe și de export.

Pilonul 8 – Forță de muncă, educație și productivitate
Formarea oamenilor pentru meseriile de care economia are nevoie.

Pilonul 9 – Cercetare, tehnologie și digitalizare
România trebuie să treacă de la consumator de tehnologie la producător de tehnologie.

Pilonul 10 – Fonduri europene pentru capacitate productivă
Fiecare euro investit trebuie să genereze valoare economică și capacitate de producție.

Pilonul 11 – Administrație și dezvoltare regională
Fiecare instituție și fiecare județ trebuie evaluate prin rezultate economice măsurabile.

Pilonul 12 – Incubatorul Economic Național și Pactul Stat–Antreprenor
Transformarea oportunităților în investiții concrete:

IMPORT → PRODUS ROMÂNESC → ANTREPRENOR → FINANȚARE → TEHNOLOGIE → PRODUCȚIE → PIAȚĂ → EXPORT.

DE LA IDEE LA FABRICĂ.

REGULA FUNDAMENTALĂ: ÎMPRUMUTURI DOAR PENTRU PRODUCȚIE

România trebuie să introducă o nouă regulă de disciplină economică:

NU MAI ÎMPRUMUTĂM PENTRU A CONSUMA, ÎMPRUMUTĂM PENTRU A PRODUCE.

Un împrumut destinat consumului generează o obligație.

Un capital investit productiv poate genera:

PRODUCȚIE → LOCURI DE MUNCĂ → VENITURI → PROFIT → TAXE → EXPORTURI → CREȘTERE ECONOMICĂ → CAPACITATE DE RAMBURSARE.

Aceasta trebuie să fie logica economică a României 2050.

România nu trebuie să aleagă între taxe și împrumuturi. Trebuie să aleagă între consum și producție, dependență și competitivitate, datorie și capital, materie primă și valoare adăugată.

ROMÂNIA 2050 – UN NOU CONTRACT ECONOMIC

România are teren agricol, resurse, energie, apă, poziție geografică, oameni, antreprenori și o piață importantă.

Problema României nu este lipsa potențialului. Problema este lipsa continuității strategice și a implementării.

De aceea, STRATEGIA ROMÂNIA 2050 trebuie să se bazeze pe:

Un plan în care fiecare leu public are un rezultat.

Fiecare împrumut are o destinație productivă.

Fiecare politică economică are indicatori măsurabili.

Fiecare Guvern este evaluat prin rezultate.

Fiecare județ are o strategie economică.

Fiecare investiție strategică produce valoare.

Toate aceste vor sprijini schimbarea modului cum funcționează România:

DE LA CONSUM LA PRODUCȚIE.
DE LA IMPORT LA PROCESARE.
DE LA MATERIE PRIMĂ LA VALOARE ADĂUGATĂ.
DE LA DATORIE LA CAPITAL.
DE LA BIROCRAȚIE LA PERFORMANȚĂ.
DE LA SUPRAVIEȚUIRE LA DEZVOLTARE.
DE LA DEPENDENȚĂ LA COMPETITIVITATE.

  

Cu stima, 

Dr. ing Nicu VASILE 

Președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă