Pentru români, Paștele reprezintă cea mai importantă sărbătoare de peste an, ale cărei simboluri au fost păstrate cu sfințenie. Tradițiile și obiceiurile românilor legate de această sărbătoare sunt puternic înrădăcinate în cultura noastră, foarte mulți preferând să trăiască aceast eveniment, simțind cu adevărat izul spiritual. Paștele este o sărbătoare complexă, poate chiar cea mai complexă a întregii lumi creștine și se poate spune că începe încă din prima zi a Postului Mare.
Postul Paștelui are rolul de a-i pregăti pe creștini să primească Lumina Înverii Domnului cu sufletul și trupul curat, având în vedere că postul vizează atât latura trupească, cât și pe cea sufletească.
Săptămâna Mare este o săptămână specială în care oamenii trebuie să își aducă aminte cu smerenie de patimile Mântuitorului Iisus Hristos. Este și cea mai aprigă săptămână de post deoarece în Vinerea Mare se ține post negru, nu se bea apă și nu se consumă niciun fel de aliment. În majoritatea regiunilor din România, gospodinele fac curățenie pregătind casele pentru primirea cum se cuvine a Paștelui.
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificație importantă, toate zilele fiind legate prin slujbele care au loc în fiecare seară, slujbe numite Denii. În Joia Mare credincioșii obișnuiesc să se spovedească și să se împărtășească.
Tradiția spune că tot în această zi ouăle trebuie înroșite. În unele regiuni, în special în Bucovina, pe lângă înroșirea ouălor, se practică și obiceiul încondeierii acestora cu motive tradiționale. Încondeierea ouălor reprezintă o parte deosebit de importantă a folclorului nostru romănesc, metodele fiind moștenite din timpuri străvechi de la o generație la alta. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este cea mai importantă zi a întregului post. În aceasta zi se ține post negru, deoarece Vinerea Mare simbolizează ziua în care Mântuitorul a fost răstignit pe cruce. În toată țara se practică obiceiul trecerii pe sub masă, masa simbolizând mormântul.
Denia din Vinerea Mare amintește despre patimile Domnului în timpul cântării denumită Prohod. După această cântare, credincioșii fac înconjurul bisericii de trei ori, după care se merge la mormintele celor dragi pentru a se aprinde lumânări. Lumânările aprinse în Vinerea Mare dau de veste tuturor despre ziua care va veni, ziua Învierii Domnului. Tradiția spune că în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, iar gospodinele prepară drobul. În aceasta zi se termină pregătirile pentru Înviere.
La miezul nopții, credincioșii merg la biserică pentru a se ruga și pentru a primi cu bucurie în suflet Lumina Învierii. Începând din această zi și până în ziua Înălțării, cei care se vor întâlni vor spune “Hristos a înviat!” primind binețe cu “Adevărat a înviat!”
Învierea Domnului ar tebui să reprezinte pentru toți o sărbătoare a speranței și a luminii, o sărbătoare care trebuie simțită cu tot sufletul. Dacă pe vremuri oamenii aveau inimi de aur și cruci de piatră, acum din păcate au inimi de piatră și cruci de aur.
Așadar fie că sfânta sărbătoare a învierii să readucă aurul în inimile tuturor, lumină și credință în suflete și pacea și iubirea în inimi. Grupul Business Press urează tuturor colaboratorilor sărbători cu bine și sănătate și un Paște fericit, în liniște și pace!