A mai trecut încă un an din viața noastră, cu bune și mai multe rele, cu un virus ucigaș, ajuns la a ”țâșpea tulpină” care ne-a răpus nemilos rudele, prietenii, apropiații și colegii, dar și cu cea mai penibilă și iresponsabilă guvernare a cărei toxicitate a dus la o avalanșă necontrolată a prețurilor, dar și la o instabilitate fără precedent, valoarea facturilor la utilitați fiind de 5-6 ori mai mare. Așa vom păși noi în noul an 2022, sub vălul negru al pandemiei, cu mască și câteva declaraţii politicianiste aruncate cu arcanul la momentul sărbătorilor de iarnă, care ne vor cădea mai greu decât toate sarmalele, caltaboșii și cârnați la un loc.
Din păcate, pentru foarte mulți români cheltuielile vor fi după buget, cu mililitri de vin ieftin, cu suc de proastă calitate, cu 0,5 kg de carne tocată pentru sarmale, cu cârnați luați la ofertă pe post de friptură și cu o placintă de la covrigăria din colț. Este trist… dar din păcate aceasta este cruda realitate a vremurilor pe care le trăim.
Vă împărtășesc că inițial am vrut să scriu un editorial optimist, dar mi s-a părut o ipocrizie din partea mea, în tot acest context nefavorabil. Și nu m-am gândit la faptul că românii aşteaptă de un an și zece luni revenirea la viaţa normală, la viața fără mască, fără oprelişti și fără distanţare socială. M-am gândit la anii copilăriei mele când ne pregăteam cu mare implicare pentru ziua de Crăciun. Era o tradiție în ajun de sfântă sărbătoare: tata, cu vocea lui rafinată, cânta colinde de Crăciun, îmbodobind bradul, iar mama recita în fiecare an poezia ”În seara de Crăciun” scrisă de George Coșbuc și înainte de culcare îmi citea basmul ”Fetiţa cu chibrituri” de Hans Christian Andersen. Erau seri pline de emoție și cu o încărcătură spirituală deosebită. După ce ei au plecat însă din această lume, împodobitul bradului este făcut în tăcere, acultând colinde în timp ce lacrimile îmi inundă necontrolat obrajii. Este un alt tip de emoție…
În gândurile mele mi-am amintit că am citit concluziile unui studiu realizat la începutul lunii noiembrie care dezvăluie realitatea trăită de cele mai multe familii din România. Studiul confirmă faptul că cele mai multe familii au alocat o sumă de maximum 100 de lei pentru sărbătorile de iarnă, una din două familii nu își va permite să cumpere nici măcar un un cadou de Crăciun, iar unul din șase părinţi nu are nici măcar 10 lei disponibili pentru a oferi celor mici ceva simbolic de sărbători. Mai trist este faptul că 74% dintre români sunt foarte stresaţi din cauza lipsei banilor și a incapacității de plată a facturilor curente.
Și atunci m-am tot gândit cum este Crăciunul pentru copiii care s-au născut în aceste familii sărace și nu mă refer asistați social, ci la oameni care muncesc pe bani puțini sau sunt bolnavi și au pensii care nu acoperă în acest moment plata facturilor la utilități.
Și în România rurală copiii gândesc și simt la fel și cred în Moș Crăciun la fel ca cei din orașe. Au speranță, sunt cuminți tot anul, își ajută familia în gospodărie și își împart hainele și ghetele cu frații, pe rând, pentru a merge la școală, făcând împreună foarte multe sacrificii.
Însă, oricât de mult își doresc să-și vadă copiii fericiți în ziua de Crăciun, părinții nu au bani pentru a le oferi copiilor sărbătorile de poveste la care visează. În România, mulți copii trăiesc într-o sărăcie lucie, iar pentru ei Crăciunul este cu atât mai apăsător cu cât le lipsește esențialul: hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea, apa potabilă și căldura.
Cu atâta agitație riscăm să uităm că există familii în ochii cărora se citește o tristețe apăsătoare și copii la care nu a venit niciodată Moș Crăciun. Cea mai mare pildă pe care ei ne-o oferă nouă este dorința pe care o au de sărbători, aceea de a fi sănătoși.
Vedeți, aceasta este trista realitate pe care guvernanții și chiar și mulți dintre noi, din nepăsare sau poate din lipsă de timp, nu o percepem și nu o cuantificăm ca o cauză a viitorului nostru ca nație.
Personal, poate pilda basmului ”Fetiţa cu chibrituri” m-a făcut să empatizez cu dramele oamenilor și ale copiilor și să mă implic în acțiuni de caritate. Dar nu este suficient, cu toții fiind mai buni și generoși, ar trebui să ne implicăm. Și cu puțin de fiecare să facem sărbătorile mai bune și pentru cei bolnavi și nevoiași.
Cu toată sinceritatea, în numele redacției noastre vă transmitem toate urările de bine și sănătate, pace, dragoste și toleranță alături de cei dragi! La mulți ani și un an nou 2022, cu sănătate, liniște și vise împlinite!