Scumpirea energiei din ultimii ani a scos în evidență una dintre principalele vulnerabilități ale economiei României și ale economiei europene: dependența de importurile de combustibili fosili. În România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat față de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice. În același timp, scăderea costurilor tehnologiilor regenerabile face ca investițiile în energie verde să fie mai atractive decât în trecut, transformând accelerarea tranziției energetice într-o oportunitate pentru consolidarea securității energetice și creșterea competitivității economice, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„Creșterile semnificative ale prețurilor la energie, care au dus la o reducere a consumului, au fost determinate de mai mulți factori, printre care revenirea puternică a cererii după pandemie, diminuarea exporturilor de gaze ale Rusiei în urma declanșării războiului din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, accentuată după 2023. Impactul acestor evoluții s-a resimțit atât la nivelul gospodăriilor, cât și al companiilor din România. În plus, măsurile de plafonare a prețurilor la energie au pus o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, prin compensările acordate furnizorilor, contribuind, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar. Dacă fragmentarea geopolitică se va accentua, volatilitatea piețelor energetice și a economiei globale ar putea rămâne ridicată și în anii următori”, spune Balázs Markó, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Mai ales după pandemie, atât nivelul, cât și volatilitatea prețurilor energiei electrice pe piețele din România și din alte țări europene au crescut semnificativ: în România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat: a urcat de la 45 euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 euro/Mwh în perioada 2021-2025. În aceeași perioadă, și prețul țițeiului a înregistrat o creștere importantă: prețul mediu Brent crude a urcat de la 53 de dolari la 80 de dolari pe baril.
Riscuri geopolitice și costul dependenței energetice
Conform analizei realizate de economiștii RoEM-UBB FSEGA, în 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar în UE importurile totale de energie au depășit exporturile cu circa 300 de miliarde de euro în același an – valori semnificative, reprezentând aproximativ 1-2% din PIB în ambele cazuri.
„Având în vedere că energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, dependența de surse externe este o vulnerabilitate mai mare decât indică aceste valori: dacă oferta externă dispare sau scade, înlocuirea ei din surse interne pe termen scurt este extrem de dificilă, dacă nu imposibilă. Astfel, economia României rămâne expusă nu doar unor șocuri independente de politica noastră externă, precum războiul dintre SUA și Iran, ci și riscului ca dependența energetică a țării să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina, când Rusia a oprit exporturile de gaze spre țările UE și a pus astfel presiune pe guverne, piețe și consumatori”, explică Balázs Markó.
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA consideră că probabilitatea ca aceste crize internaționale să continue și să se repete în viitor este ridicată. Deși conflictele și războaiele reduc comerțul internațional, marile puteri economice și militare sunt mai puțin vulnerabile la șocurile energetice decât țările UE. Rusia, de exemplu, este un exportator major de energie la nivel global datorită rezervelor sale importante de gaze naturale și țiței, în timp ce SUA au devenit un exportator net de energie datorită „revoluției de șist” și a dezvoltării exploatărilor de gaze și de petrol de șist.
China rămâne un importator major de energie, însă rezervele sale importante de cărbune și dezvoltarea rapidă a capacităților de energie regenerabilă îi pot reduce dependența de importuri pe termen lung. În plus, relațiile cu parteneri precum Rusia și Iran îi asigură accesul la resursele energetice necesare economiei sale. Astfel, explică specialiștii RoEM-UBB FSEGA, marile puteri sunt mai puțin expuse efectelor economice directe cauzate de declanșarea unor conflicte decât economiile puternic dependente de importuri. De exemplu, estimările cercetătorilor de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială arată că efectele unui conflict în Iran asupra economiei SUA sunt reduse, în timp ce economiile dependente de importuri – inclusiv cele europene – ar resimți mai puternic creșterea prețurilor la energie și la produse agricole. În mod similar, o eventuală reluare a importurilor de țiței și gaze din Rusia ar readuce Europa într-o poziție de dependență puternică.
La fel ca după 2022, reducerea importurilor de energie din Rusia diminuează veniturile acesteia din exporturi, însă efectul asupra economiilor europene cu un consum energetic ridicat este puternic negativ. Un studiu realizat în 2022 de un grup de cercetători din Europa și SUA a estimat că oprirea importurilor de energie din Rusia ar reduce PIB-ul Germaniei cu 0,5 până la 3%. Deși economia germană nu a intrat în declin după reducerea importurilor de energie și a înregistrat creștere în 2022, competitivitatea industriei sale a fost afectată din cauza prețurilor ridicate și volatile la energie. Aceste evoluții, spun specialiștii RoEM-UBB FSEGA, au implicații și pentru România, având în vedere legăturile strânse ale economoiei românești cu industriile din zona euro, în special cu cea germană.
Soluția: tranziția energetică?
În opinia specialiștilor RoEM-UBB FSEGA, autonomia energetică poate fi o soluție la problema dependenței și a volatilității prețurilor energiei. Pe termen mediu și lung, menținerea competitivității și susținerea creșterii economice în România și în UE înseamnă și reducerea costurilor energiei. Astfel, accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă poate reprezenta o soluție pentru ambele provocări.
Conform analizei RoEM-UBB FSEGA, costul modulelor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90%, de la 2,44 dolari/Watt în 2010 la 0,26 dolari/Watt în 2024 (calculat în dolari la valoarea din 2024), în timp ce costurile unităților eoliene terestre și offshore au scăzut cu aproximativ 50% din 2010 până în 2023. Această evoluție se reflectă și în costul nivelat al energiei electrice (LCOE), indicator care ia în calcul costurile de capital, operare, mentenanță și de combustibil pe întreaga durată de funcționare a unei centrale. În timp, energia produsă de centralele solare și eoliene a devenit mai competitivă decât cea generată de centralele pe gaz sau cărbune.
În România, prețurile rezultate în urma licitațiilor privind contractele pentru diferență din 2025 se situează între 35,77 și 45,2 euro/Mwh pentru energia fotovoltaică și între 65,12 și 79,5 euro/Mwh pentru energia eoliană. Aceste valori sunt comparabile cu limita inferioară a estimărilor europene privind costul nivelat al energiei regenerabile. Prin comparație, estimările pentru Germania, în 2024, indică un cost nivelat al energiei produse în centrale pe gaz cuprins între 109 și 181 euro/MWh, iar pentru centralele pe cărbune, între 151 și 293 euro/MWh, niveluri mult mai ridicate decât cele ale surselor de energie regenerabilă.
„Totuși, LCOE nu reprezintă costul total al sistemului energetic și nu este echivalent cu prețul final plătit de consumatori. Indicatorul măsoară costul producerii electricității la nivelul unităților de generare, fară a include integral costurile de rețea, stocare, echilibrare, transport și distribuție sau alte costuri asociate sistemului energetic (capacitate de rezervă, congestie, curtailment, impact asupra diferitelor categorii de consumatori). Prin urmare, comparația realizată reflectă costurile de producție ale energiei, nu costul complet al tranziției energetice. Studiile științifice arată că o pondere mai mare a energiei solare și eoliane poate contribui la reducerea prețurilor angro ale electricității, efectul depinzând și de structura piețelor de eletricitate. Pe termen lung, reducerea riscurilor climatice presupune diminuarea emisiilor și dezvoltarea surselor de energie cu emisii reduse”, explică Balázs Markó.
Conform celor mai recente date ale Eurostat, în 2024, aproximativ 20% din energia primară a României (care include și petrolul, nu doar sursele folosite pentru generarea electricității) a provenit din surse regenerabile, față de circa 4% în 1990. „Deși România este producătoare de gaze și de petrol, producția internă nu acoperă consumul. Țara noastră este aproape autosuficientă în ceea ce privește gazele naturale, dar rămâne un importator net important de petrol. Și energia nucleară a contribuit la creșterea autonomiei energetice, centrala de la Cernavodă, a cărei primă unitate a fost finalizată în anul 1996, asigurând 9% din energia primară în 2024. Deși noile capacități nucleare presupun investiții ridicate și, în general, au un cost nivelat mai mare decât sursele solare sau eoliene, acestea oferă un avantaj important: producție relativ stabilă, cu emisii reduse, disponibilă independent de condițiile meteorologice”, spune Balázs Markó.
Tranziția energetică are nevoie de rețele și stocare
România a făcut pași în direcția tranziției energetice prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, însă accelerarea procesului depinde și de simplificarea procedurilor de autorizare pentru noi capacități solare și eoliene. În plus, extinderea rețelelor de energie va fi esențială pentru tranziție și va necesita investiții majore în infrastructură. Totodată, dezvoltarea rețelelor de electricitate poate contribui la reducerea prețurilor energiei și la stimularea investițiilor private în surse regenerabile. Studiile științifice arată că integrarea rețelelor de energie solară în regiunile cu activitate economică intensă poate reduce costurile electricității și poate stimula investițiile private în noi capacități solare.
Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, prețul bateriilor cu litiu a scăzut cu aproximativ 85% între 2010 și 2024, ceea ce facilitează dezvoltarea soluțiilor de stocare a energiei și reduce o parte dintre provocările generate de caracterul intermitent al surselor regenerabile, precum energia solară sau eoliană, care depind de condiții meteorologice. În același timp, aceeași dezvoltare a contribuit la reducerea costurilor vehiculelor electrice produse în China, ale căror prețuri și performanțe devin tot mai competitive în raport cu mașinile clasice, cu motor cu combustie internă. Extinderea infrastructurii de încărcare poate susține adoptarea lor în România și, implicit, reducerea dependenței de importurile de petrol. Stocarea energiei poate reduce o parte din problemele intermitenței, mai ales pe intervale scurte de timp, dar nu poate înlocui investițiile în rețele și interconectoare. Bateriile permit deplasarea energiei în timp, în timp ce rețelele permit transportul acesteia între regiuni.
Noile tehnologii reduc dependențele, dar creează noi provocări
Producția de panouri solare este concentrată în China, iar o mare parte a materiilor prime necesare instalațiilor de energie regenerabilă, inclusiv pământurile rare, sunt extrase și prelucrate în această țară. În cazul unui conflict care ar reduce posibilitatea de a le importa, Europa ar putea reduce aceste vulnerabilități prin dezvoltarea unei industrii proprii și prin identificarea unor furnizori alternativi. Totuși, crearea acestor alternative ar necesita timp pentru a deveni operaționale, având în vedere capacitatea de producție încă redusă a Europei, în special în zona de rafinare și procesare.
Astfel, spun specialiștii RoEM-UBB FSEGA, și tranziția către energie regenerabilă implică anumite dependențe geopolitice. Mai mult decât atât, producția componentelor pentru modulele solare sau motoarele eoliene necesită încă utilizarea unor combustibili fosili. Diferența față de un sistem bazat în principal pe combustibili fosili este că sursele regenerabile nu necesită aporturi continue de combustibil pentru funcționare și sunt astfel mai puțin vulnerabile la șocurile externe. În plus, dezvoltarea capacităților de reciclare pentru baterii și componente ale panourilor solare poate reduce necesarul de producție și importuri de materii prime, contribuind la consolidarea economiei interne.
Tranziția energetică poate contribui la reducerea dependenței energetice a României și a Europei, susțin specialiștii RoEM-UBB FSEGA. Susținută de investiții în rețele, capacități de stocare, eficiență energetică, flexibilitatea cererii, interconectoare regionale și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, aceasta poate reduce expunerea la șocuri externe și poate contribui la diminuarea costurilor de producție și a volatilității prețurilor pe piețele angro. „Totuși, tranziția energetică nu elimină toate dependențele externe și nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii. Impactul său depinde și de structura pieței, nivelul investițiilor în infrastructură și de modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii energetice și stat”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Despre Romanian Economic Monitor:
Romanian Economic Monitor este primul proiect de cercetare realizat de mediul academic din România, care pune la dispoziție tuturor celor interesați, în mod gratuit, date și analize actualizate în timp real despre evoluția economiei românești. Este dezvoltat de o echipă de cercetători și cadre didactice ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specialiști în economie aplicată, analiză de date și modelare macroeconomică. Platforma se adresează deopotrivă decidenților publici, mediului de afaceri, mass-media și publicului larg, simplificând accesul la informații relevante, bazate pe surse credibile și validate. RoEM își propune să devină un instrument de referință pentru înțelegerea economiei și susținerea deciziilor informate, în sectorul public și privat. Informațiile, prezentate într-un format accesibil, au ca scop inclusiv reducerea riscurilor de dezinformare și de interpretare eronată a datelor economice.
Despre FSEGA:
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona de economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți la nivel de licență, masterat şi doctorat beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline a European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.