Iată-ne ajunși la început de 2024, și ca toată lumea bună ne facem planuri în ideea creării unui an mai bun decât cel precedent. Înarmaţi cu optimism, analizăm, evaluăm, planificăm și luăm decizii. Nu contează că unele le-am mai luat și anul trecut, ne lansăm cu frenezie pe derdelușul zilelor sperând în iluzia unui an mai bun.
Încercăm să fim creativi și curajoşi, în a discerne etapele ce urmează să le parcurgem şi în a personaliza obiectivele după chipul şi asemănarea noastră în demersul unui an mai bun. Ne dăm seama că viața noastră pe pământ are o țintă, adică un scop, de care, ca buni creștini, trebuie să fim conștienţi.
Este adevărat că astăzi, mai mult ca oricând, urmărim strict scopul nostru în viaţă, într-un anumit context social și material. În tot acest context marcat printr-un număr mare de mutații în toate domeniile de activitate ne lăsăm purtaţi în tăvălugul cotidian. Există în lume o aspirație spre mai multă dreptate socială între indivizi, între popoare, între națiunile sărace și cele bogate, manifestată prin ideea de dezvoltare umană, integrală și solidară.
Toți oamenii vor să se bucure de viață, ținând cont, mai mult sau mai puțin sau chiar deloc, de trăirile moral-spirituale. Din nefericire, există astăzi un crescendo al trăirii biologice, preocupările principale fiind legate de hrană, îmbrăcăminte sau de plăceri sophisticate, care duc involuntar la degradarea firii umane și a vieții omenești.
Degenerările morale se simt astăzi în largul lor, eliberate de orice opreliști și cenzuri din partea statului. Statul, care ar trebui să se îngrijească de sănătatea trupească-biologică a oamenilor de toate vârstele și îndeosebi a tineretului, dar şi de cultura acestora, s-a detaşat printr-o opacitate deranjantă. După natura lor, degenerările morale contemporane sunt multe și felurite. Toate sunt dăunătoare relației omului cu sine, cu semenii și cu societatea, fiind aproape de cădere.
În societatea actuală se observă, în special la tineri, o neascultare tot mai mare, față de părinți, față de persoanele vârstnice, față de legile și conveniențele sociale, faţă de autorităţi și de instituțiile statului. Această lipsă de ascultare degenerează, de multe ori, până la diferite forme de răzvrătire și agresivitate: vorbirea împotrivă, împlinirea voii proprii cu orice preț și prin orice mijloace, obrăznicia sau actele de violență.
Ne întrebăm uneori, resemnaţi, de ce ne este dat să asistăm la asemenea mutaţii comportamentale? Simplu, pentru că uităm de noi, de respect şi de valorile care ar trebui să ne caracterizeze, ignorându-ne propria personalitate. Toată acestă situaţie girată prin lipsa timpului duce la criza valorii umane, morale şi spirituale, o adevărată prăpastie a omenirii moderne. Exisă soluții pentru o schimbare în bine?! Ideea este că adevărata schimbare începe din interior, iar asta înseamnă o muncă asiduă cu noi înșine.
Acest lucru implică însă conștientizarea faptului că suntem interconectați la un nivel profund cu tot ce este în jurul nostru și că suntem responsabili fiecare în parte de direcția în care se îndreaptă lucrurile la nivel mondial, și în plus putem face ceva pentru ca schimbarea în bine să aibă loc. O lume mai bună și mai responsabilă cu o gândire constructivă și nu distructivă, poate gestiona orice problemă, încă mai avem timp!