
Schimbările climatice provocate de încălzirea globală nu sunt doar o poveste, ci o realitate dovedită în ultimii 20-25 de ani. Procesul acesta de aridizare nu a apărut de acum, ci de mai mult de 30 de ani. La nivel global se vorbeşte despre deşertificare. Acest proces a evoluat extraordinar şi iată că o întâlnim şi în România în mai multe zone precum: Dobrogea, Lunca Dunării, regiunile de podiş din Moldova sau din vestul ţării, partea de sud-vest, dar şi zona din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, areale care au intrat deja într-un proces de aridizare.
Practic, aproape 60% din suprafaţa României, care cuprinde atât zonele arabile cât şi cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în acest proces de aridizare, o realitate greu de gestionat. Fenomenul acesta de aridizare, de apariţie a perioadelor lungi de căldură mare, generalizate la nivelul întregii ţări, afectează sever culturile agricole.
În aceste condiţii, fermierii sunt nevoiţi să ia măsuri şi să se adapteze rapid, cultivând hibrizi rezistenţi la seceta prelungită, modificând astfel tehnologia de cultură. Specialiştii îi sfătuiesc pe producătorii agricoli să apeleze la irigaţii şi să semene mai devreme, pentru a putea evita temperaturile caniculare.
Din păcate, irigaţiile nu reprezintă o soluţie suficient de completă pentru a rezolva această problemă de interes major. Irigaţiile rezolvă doar problema umidităţii din sol, la nivel de rădăcină, dar nu şi pe cea a umidităţii şi a secetei atmosferice. În acest context, există o singură soluţie, cu două componente. Prima componentă revine multinaţionalelor, care prin cercetare şi inovare pot crea soiuri şi hibrizi toleranţi la perioadele de secetă severă. Cealaltă componentă are în vedere tehnologia de cultură, respectiv stabilirea perioadelor optime de semănat.
Fermierii nu mai pot semăna porumbul în aprilie pentru că îl prinde seceta în luna iulie, devansând astfel activitatea la începutul lui martie. Companiile din domeniu au găsit o soluţie pentru această problemă importantă, utilizând un test numit „cold-test”. Prin această metodă se testează rezistenţa la temperaturi scăzute a seminţei germinale sau a tinerelor plante la oscilaţiile de temperatură. Pe buletinul de analiză apar şi valorile indicelui “cold-test”, astfel încât fermierii să poată alege acei hibrizi care au toleranţă şi timpurietate, tocmai pentru a nu mai prinde seceta din vară.
Factorul determinant al schimbărilor climatice este şi temperatura crescută, mult peste media multianuală. În ultimii ani, majoritatea lunilor au fost cele mai calde din istoria determinărilor climatice din România. La rândul lor, şi precipitaţiile îmbracă o altă formă. Ele nu au scăzut, nu s-au redus, dar s-a modificat modul de distribuire a lor. Sunt cantități mari în intervale scurte de timp, după care urmează intervale mari fără precipitaţii, într-o alternanţă necontrolată.
Gestionarea situaţiilor cauzate de schimbările climatice revine deopotrivă cercetătorilor şi specialiştilor din domeniu, care prin descoperirile geneticii moderne şi a tehnologiilor agricole performante controlează aceste neajunsuri.