
Încă de acum doi ani, guvernanții vorbeau de reducerea cheltuielilor publice și de restructurarea aparatului administrativ mult prea stufos, oferind promisiuni vagi legate de o relansare fiscală pentru mediul privat și de majorarea pensiilor, toate un praf electoral fără fundament. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat și ca dovadă la finalul anului numărul angajaților din sectorul bugetar a depășit 1,3 milioane, fiind pentru prima dată, după 2009, când numărul bugetarilor ajunge la acest nivel record.
Și dacă majorarea pensiilor în sectorul public a fost blocată pentru 2025, pensiile speciale continuă să stoarcă peste 18 miliarde de lei anual, ceea ce demonstrează clar că deficitul fiscal poate fi corectat exclusiv pe spatele sectorului privat, lațul fiind strâns în jurul antreprenorilor din România.
Este clar, că Ordonanța trenuleț, un pachet fiscal negândit conceput pe genunchi, promite să reducă deficitul bugetar, aruncând povara pe umerii mediului de afaceri dar și ai cetățenilor de rând.
Un exemplu grotesc și de persiflare a mediului privat, cel care susține în mod real economia româniei este scadea pragului pentru IMM-uri de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în acest an, iar în 2026 la 100.000 de euro. Măsura de austeritate fiscal lansată de Cabinetul Ciolacu 2 a produs panică în rândul celor peste 30.000 de antreprenori de microîntreprinderi.
Ce înseamnă acest lucru: dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită. Așadar, firmele care realizează venituri peste acest prag vor fi obligate să plătească impozit pe profit de 16%, de cinci ori mai mare decât acum.
În plus, impozitul pe dividende va creşte și el de la 8 la 10%.Această măsură este o dublă impozitare având în vedere că profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării. De-a lungul anilor, acest impozit a crescut progresiv, de la 5% într-un context economic stabil în 2016, până la 8% în 2023, iar acum la 10%. Este o supraimpozitare care afectează tocmai pe cei care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat. Practic, impozitul pe dividende s-a dublat în ultimii 3 ani, fapt care descurajează mediul antreprenorial şi aşa subdimensionat faţă de potenţialul României şi, în mod deosebit, micii întreprinzători care, cel mai probabil, îşi vor închide afacerile.
O altă modificare de coșmar, introdusă peste noapte este aceea că se vor elimina complet facilităţile fiscale de care beneficiau angajaţii din mai multe domenii – IT, construcţii, industria alimentară. Aceștia urmează să plătească impozitul pe venit sau contribuţia de asigurări sociale de sănătate de care înainte erau scutiţi.
În Ordonanța Trenuleț nu se menționează nimic despre măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive directe, respectiv reducerea numărului de bugetari cu 20% în următorii doi ani şi o restructurare eficientă a aparatului administrative, ca soluţii evidente. România are un aparat de stat mult supradimensionat faţă de nevoile reale, mai ales în contextul mult clamatei digitalizări, pe care cu toţii o aşteptăm.
Cu toate că anul trecut, chiar înaintea alegerilor prezidențiale, guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a promis, în repetate rânduri, că nu va crește nicio taxă, acum se pare că a dat uitării promisiunile. Prin Ordonanța Trenuleț, Guvernul Ciolacu 2 loveşte din nou mediul privat cu măsuri fiscale luate peste noapte şi fără consultarea mediului de afaceri.
Analiștii economici atrag atenția că noul val de măsuri fiscale riscă să destabilizeze mediul de afaceri din România, într-o manieră care favorizează evaziunea şi loveşte exact în cei care contribuie activ la bugetul național, respectiv companiile private.