Produsele tradiţionale româneşti – un mod de viaţă sănătos

Societatea modernă nu mai ţine cont de obiceiurile şi tabieturile privind alimentaţia corectă sau servitul mesei la ore prestabilite în fiecare mediu familial. Comprimarea timpului face ca omul modern să fie permanent preocupat de complexitatea problemelor cotidiene, astfel încât, în mare grabă, serveşte masa într-un restaurant tip fast-food din apropierea serviciului său, trecând fără să realizeze peste riturile tradiţiei alimentare sănătoase.

Din acest motiv, astăzi, cele trei mese principale au fost înlocuite, în special în perioada post decembristă, cu ronţăieli rapide sau simple ciuguleli, toate acestea având grave consecinţe asupra stării generale de sănătate. Se consumă cu multă uşurinţă produse cu ambalaje frumos colorate şi cu etichete codificate ale E-urilor, modificatorilor, coloranţilor, acizilor şi emulsificatorilor, fără a conştientiza care este pericolul asupra sănătăţii noastre. Nu ştim foarte multe lucruri despre conţinutul ambalajelor şi nici despre compoziţia produselor, dar suntem pe deplin informaţi despre brand – prin reclama TV – ceea ce nu este tocmai corect.

Produsele crocante sau pufoase, băuturile colorate, semipreparatele congelate, plicurile cu alimente deshidratate, fructele siliconate şi îmbibate cu pesticide, vinurile tratate cu sulf, îndulcite cu zahăr şi îndoite cu apă, carnea fără gust şi culoare, dar şi mezelurile pline de aditivi sunt doar câteva exemple care trebuie să ne pună semne de întrebare şi să ne trezească din acest vis al iluziilor colorate sintetic.

Trebuie să vorbim despre un trend al hranei eco şI să promovăm produsele naturale sau bio, cele pe care le prepară ţăranul din gospodărie. Pentru a fi conştienţi că acest lucru nu este un moft, ar trebui să recurgem la simpla lectură a etichetelor de pe produsele din hypermarketuri şi vom fi îngroziţi de înscrisurile de E-uri ca potenţiatori de gust, fosfaţi, înlocuitori şi coloranţi sintetici. Este foarte trist că nu se întreprinde nimic pentru eliminarea acestei situaţii în detrimentul sănătăţii consumatorilor. Singura alternativă este cea a cunoaşterii originii şi istoriei produsului, dar şi a modului de procesare şi obţinere, astfel încât, să se asigure calitatea necesară unei hrane fără risc.

Specialiştii nutriţionişti, dar şi realii producători autohtoni ne sfătuiesc să consumăm produse cât mai naturale, tradiţionale, fără chimicale, promovându-le prin toate mijloacele media, pentru adevărata lor valoare nutriţională, dar şi pentru calitatea lor bio. Produsele tradiţionale sunt astăzi prezente şi în mediul urban, graţie târgurilor de profil organizate de asociaţii şi fundaţii în scopul renaşterii autenticităţii gastronomice, ca o normalitate în speranţa unei alimentaţii sănătoase bio, fără conservanţi, coloranţi sintetici şi tratamente chimice.

Conform tradiţiei noastre gastronomice, toate produsele tradiţionale ce poartă brandul autohton sunt bogate în vitamine, săruri minerale, aminoacizi şi oligoelemete, extrem de sănătoase în modul nostru de viaţă. De asemenea, produsele tradiţionale româneşti trezesc amintirea gusturilor copilăriei noastre, dar şi dragostea pentru tot ceea ce este curat şi proaspăt.

În prezent, gastronomii de produse tradiţionale prepară adevărate bijuterii culinare după reţete originale, folosind materia primă din gospodările proprii şi condimente naturale precum: usturoi, cimbru, mentă, rozmarin, busuioc, pătrunjel, ţelină, mărar sau leuştean din culturile autohtone. Lipsa aditivilor, folosirea mirodeniilor, conservanţilor şi membranelor naturale fac ca toate produsele să fie sănătoase şi extrem de gustoase. Singurii conservanţi folosiţi sunt sarea şi fumul pentru produsele din carne şi brânză. Pentru produsele din carne, afumarea se face în mod natural, folosind lemn de fag sau cireş fără răşină, iar conservarea cărnii de porc se face folosind tradiţionala untură de casă.

Astăzi, târgurile aduc pe tarabe redutabile produse tradiţionale din cămara bunicii: carne, costiţă, ceafă, şunculiţă afumată, pastramă de oaie, cârnaţi de casă, brânzeturi de tot felul, ca specialitate brânza de burduf sau caşul în coajă de brad, zacuscă de vinete sau de ciuperci, legume murate (gogonele, castraveţi, gogoşari, ardei, ciuperci, ghebe), gemuri, dulceţuri, şerbet, siropuri şi nenumărate prăjituri de casă, toate aducându-ne aminte de anii copilăriei, dar şi de autenticitatea bucătăriei noastre româneşti. Deseori, sărmăluţele cu mămăliguţă şi ardei iute, pastrama şi cârnaţii puşi pe grătar, iahnia de fasole sau fasolea bătută fac deliciul vizitatorilor.

Sunt lăudabile iniţiativele organizatorilor de târguri pentru produse tradiţionale, dar şi a celor care organizează evenimente de promovare pe această temă, a autenticităţii gastronomiei noastre, ca mod de viaţă sănătos şi durabil. În ciuda tuturor speculaţiilor trebuie să ne întoarcem la tradiţie, la modul natural de existenţă şi de hrană, îndreptându-ne spre produsele procesate în ferme bio, având atestarea calităţii şi autenticităţii lor.

Trebuie să ajungem să tânjim după aerul proaspăt care să ne inunde plămânii, după privelişti care să ne bucure şi să ne lumineze ochii şi sufletul, dar şi după preparatele autohtone care să ne trezească nostalgia după liniştea şi sănătatea traiului din mediul satului românesc – unica şansă a dăinuirii noastre ca naţie.