„Este vital sa fie incurajat mediul privat, sa fie redusa fiscalitatea si sa creasca gradul de accesare a fondurilor europene”

Interviu cu domnul prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti

– Stimate domnule preşedinte prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, există în momentul de faţă o ne­siguranţă a mediului de afaceri, generată de criza economică. În ce măsură se implică Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti în contracararea aces­tei temeri?

– Nu aş vorbi despre nesigu­ranţă, însă cu certitudine unele de­mersuri ale Executivului pot ge­nera neîncredere în rândul oame­nilor de afaceri români şi a inves­titorilor străini. Guvernul trebuie să înţeleagă că, pentru a-şi deru­la proiectele, oamenii de afaceri au nevoie de continuitate şi pre-dictibilitate legislativă, în special în zona fiscală. De asemenea, me­diul de afaceri aşteaptă o reduce­re a fiscalităţii, îndeosebi asupra forţei de muncă, scăderea înca­sărilor pe această linie bugetară putând fi compensată prin aplica­rea unor măsuri mai dure vizând combaterea evaziunii financiare şi a contrabandei.

Consider că reintrarea pe creş­tere economică a României nu se poate face decât prin stimularea activităţii economice şi îndeosebi a mediului privat. Investitorii tre­buie încurajaţi să opereze în par-teneriat public privat – nu doar de­clarativ, ci prin măsuri concrete de stimulare a acestui tip de pro­iecte. Din păcate, Executivul de la Bucureşti nu are nici în prezent un program economic coerent, cu direcţii prioritare clare, ţinând sea­ma de oportunităţile de afaceri -deloc puţine – pe care le oferă ţa­ra noastră.

În acest moment este vital să consolidăm încrederea în mediul de afaceri românesc şi să promo­văm domeniile cheie ale econo­miei româneşti – prelucrarea pro­duselor agroalimentare, energia, îndeosebi energia verde, turismul, în special turismul balnear, teh­nologia informaţiei şi automatica.

De asemenea, în contextul în care economiile din vestul Euro­pei – partenerii noştri tradiţionali la export – au înregistrat, în ulti­ma perioadă, creştere economi­că, iar o serie de economii din spaţiul extra-UE au un potenţial serios, considerăm că trebuie să acordăm atenţie, în continuare, stimulării exportului.

Pe lângă misiunile şi forumuri­le economice organizate în cola­borare cu organizaţii similare din străinătate cu care avem încheia­te acorduri de colaborare (peste 60 la număr), Camera bucureştea-nă se implică foarte serios în acti­vitatea Consiliului de Export, so­luţiile propuse de specialiştii noş­tri fiind bine primite în cadrul a­cestui organism.

Aş vrea să subliniez faptul că în ultimii ani am dezvoltat o re­laţie foarte bună cu membrii cor­pului diplomatic acreditaţi la Bu­cureşti, organizând o serie de e­venimente – conferinţe, simpozi­oane, forumuri de afaceri – împre­ună cu ambasadele unor ţări pre­cum Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Austria, Sta­tele Unite ale Americii, Elveţia, Brazilia, China, Vietnam şi altele.

Tot pentru a consolida încre­derea în mediul de afaceri româ­nesc, dar şi pentru a promova pro­dusele şi serviciile româneşti în străinătate, a sprijini firmele româ­neşti, îndeosebi IMM care doresc să-şi extindă activitatea şi a ajuta potenţialii investitori să „descope­re” România, CCIB are în vedere deschiderea unor reprezentanţe în străinătate, dublate de expozi­ţii permanente pe pieţe cu poten­ţial – Sharjah (Emiratele Arabe Unite), Tirana (Albania) şi Beijing (Republica Populară Chineză).

Nu în ultimul rând, derulăm un program de acţiuni ce vizează a­propierea cercetării de mediul e­conomic. Unul dintre cele mai im­portante evenimente din acest pro­gram a fost conferinţa de promo­vare a unui parteneriat internaţio­nal în domeniul aeronautic pentru realizarea unei aeronave de trans­port aerian regional de nouă ge­neraţie, proiect iniţiat de INCAS -Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale „Elie Carafoli” din Bucureşti, împreună cu DLR -Deutsches Zentrum fur Luft- und Raumfahrt e.V. (German Aerospace Center).

Sunt acţiuni care, derulate cu profesionalism şi seriozitate, con­duc nu numai la beneficii imedia­te pentru oamenii de afaceri im­plicaţi, ci şi la un câştig de imagi­ne pentru România, şi pe cale de consecinţă, la creşterea gradului de atractivitate a ţării noastre în faţa investitorilor străini.

– Care este rolul Camerei bucureştene în menţinerea şi dez­voltarea mediului de afaceri, în condiţiile actuale ale crizei eco­nomice?

– Rolul nostru, ca de altfel al oricărei camere de comerţ, este acela de a veni în sprijinul mem­brilor noştri şi al comunităţii de afaceri în ansamblul său cu so­luţii la problemele momentului. Este evident că turbulenţele pro­duse în ultimii doi ani în zona e-conomico-financiară au produs mu­taţii semnificative în structura ce­rerii şi, deci, şi a ofertei. Aşadar, s-au produs schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, unele meserii nemaifiind cerute de pia­ţă, iar pentru altele neexistând su­ficienţi specialişti.

Soluţia pe care am propus-o noi comunităţii de afaceri, ţinând sema de aceste mutaţii, dar şi de oportunităţile pieţei româneşti, este utilizarea fondurilor europene. Ast­fel, în următorii doi ani, în cadrul proiectelor finanţate prin Progra­mul Operaţional Sectorial Dezvol­tarea Resurselor Umane pe care le derulăm – în calitate de solici­tant sau partener – organizăm, gratuit, cursuri extrem de variate, precum: cursuri de calificare în meseriile de ospătar, bucătar, ad­ministrator pensiune turistică pen­tru 600 de persoane, în cadrul proiectului „O calificare în turism – o şansă pentru o slujbă mai bu­nă”; cursuri specializate autoriza­te în domeniul automaticii şi ma­nagementului cunoştinţelor pentru 2.000 de persoane, dintre care 200 de întreprinzători şi manageri şi 1.800 de angajaţi, în cadrul pro­iectului ComHighTech; cursuri de dezvoltare a abilităţilor antrepre-noriale, cu accent pe managemen­tul afacerilor, pentru 360 de per­soane din mediul rural ocupate în agricultura de subzistenţă, persoa­ne în căutarea unui loc de muncă şi şomeri, în cadrul proiectului „Creează-ţi propriul loc de muncă”.

De asemenea, 200 de anga­jaţi vor beneficia de cursuri gratu­ite de specialitate şi 110 persoa­ne cu funcţii de conducere din în­treprinderi mijlocii, mici şi micro-întreprinderi vor putea să-şi dez­volte capacităţile manageriale spre restructurare, inovare, transfer teh­nologic prin participarea gratuită la cursuri postuniversitare cu mo­dule de teorie şi aplicaţii practice/ simulări în laboratoare şi în Cen­trul Inter-regional de Resurse în cadrul proiectului PERFORMERI. Oferim, de asemenea, cursuri de calificare şi recalificare în meseria de electrician constructor pentru 384 persoane, în cadrul proiectu­lui ELECTRICFORM, cursuri de calificare în meseriile carmangier, măcelar, ciontolitor, tranşator car­ne pentru 450 de persoane în ca­drul proiectului „Calificarea şi ori­entarea profesională a angajaţi­lor din industria cărnii”; cursuri de calificare în meseriile brutar, bru-tar-patiser, comerciant-vânzator mărfuri alimentare, lucrător în mo-rărit şi panificaţie pentru 300 per­soane în cadrul proiectului „Califi­carea şi orientarea profesională a angajaţilor din industria panifica­ţiei”.

După cum observaţi, aceste pro­iecte vizează domenii-cheie ale economiei româneşti şi comple­tează în mod fericit paleta de ac­ţiuni externe ale Camerei bucureş-tene.

– Concret, care sunt proiecte­le destinate dezvoltării mediului de afaceri şi activităţile externe ale Camerei de Comerţ şi Indus­trie a Municipiului Bucureşti în a­nul 2011?

– Vom continua şi în 2011 pro­gramele de acţiuni vizând pune­rea în valoare a domeniilor cheie ale economiei româneşti despre care am vorbit, precum şi imple­mentarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Aş vrea să men­ţionez că, tot utilizând fonduri eu­ropene, vom înfiinţa anul acesta, în clădirea noastră din Str. Hristo Botev, un Centru Naţional pentru Calificare Profesională şi Dezvol­tare a Competenţelor Manageriale. De asemenea, vom continua ac­ţiunile de promovare a produse­lor şi serviciilor româneşti pe pie­ţele externe. Astfel, marţi, 22 fe­bruarie 2011, va lua naştere Con­siliul de Afaceri pentru Cooperare Economică cu Federaţia Rusă, pre­şedintele Camerei bucureştene fiind preşedintele părţii române a Consiliului. Avem o experienţă si­milară cu Egiptul şi pot spune că dacă aceste entităţi sunt bine conduse, iar acţiunile organizate pot contribui vizibil la intensifica­rea contactelor de afaceri şi dez­voltarea schimburilor comerciale dintre ţările respective. Pentru da­ta de 15 martie avem programată deschiderea reprezentanţei şi ex­poziţiei permanente cu produse româneşti de la Sharjah (EAU). De asemenea, vom organiza misiuni economice în Cuba; Emiratele Ara­be Unite; Vietnam, Cambodgia şi Thailanda; Qatar, SUA (misiune pentru care avem înscrieri mult peste aşteptări); Rusia; Germania, cu ocazia târgului „INTERSOLAR 2011”; China (două misiuni); India şi Pakistan; Israel şi Iordania şi lista ar putea continua.

– Domnule preşedinte Sorin Dimitriu, ce mesaj doriţi să trans­miteţi oamenilor de afaceri bucureşteni, acum la început de an?

– Un mesaj optimist – anul 2011 va fi marcat de reintrarea Româ­niei pe creştere economică, cel mai probabil în trimestrul IV. În acelaşi timp, vreau să atrag aten­ţia că menţinerea pe un trend as­cendent a economiei ţării noastre depinde, în mare măsură, de ne-repetarea greşelilor trecutului. A­justările care s-au realizat vor fi anulate dacă în anul 2012 – an periculos în opinia mea – guver­nanţii vor adopta măsuri populis-te. CCIB îşi propune să prezinte cu obiectivitate condiţiile în care 2012 va putea fi un an de creşte­re economică pentru ţara noas­tră. Este vital să fie încurajat me­diul privat, să fie reduse fiscalita­tea şi birocraţia, să crească gra­dul de accesare a fondurilor eu­ropene – soluţie eficientă de finan­ţare a proiectelor, inclusiv ale sta­tului (proiecte în infrastructură, de exemplu), activitatea întreprinde­rilor de stat şi regiilor autonome să fie eficientizată, să fie reduse arieratele şi să nu fie încurajată politica de „asistaţi social”, ci de încurajare a creării locurilor de muncă.

Redacţia